Plecarea unui copil în 2025, posibil semnal ignorat de conducere

În contextul educațional actual, orice semnal privind existența unor practici ce pot afecta sănătatea psihică și dezvoltarea emoțională a elevilor impune o analiză riguroasă și măsuri clare din partea instituțiilor responsabile. Fenomenul de bullying psihologic în școli necesită o abordare structuratã, transparentã și echilibratã, având în vedere impactul său pe termen lung asupra copiilor.

Gabriela Irimia și acuzațiile privind bullying-ul psihologic la Questfield International College

Investigația realizată în urma sesizărilor formulate de părinții unor elevi de clasa a III-a de la Questfield Pipera aduce în discuție aspecte legate de abuzuri psihologice, lipsă de supraveghere și un climat educațional perceput ca fiind toxic. Conform documentelor și mărturiilor colectate, învățătoarea Gabriela Irimia este acuzată de aplicarea unor pedepse arbitrare și de crearea unui mediu neprielnic dezvoltării copiilor.

Contextul educațional și discrepanța între așteptări și realitate

Școlile private din România sunt promovate ca medii educaționale ce oferă condiții superioare celor publice, inclusiv prin clase cu număr redus de elevi și supraveghere adecvată. Cu toate acestea, părinții implicați în acest caz susțin că experiența copiilor lor contrazice aceste premise. Ei indică o lipsă a supravegherii constante și un proces educațional afectat, unde orele sunt uneori nestructurate sau chiar absente.

Semnalele inițiale și reacția copiilor

Potrivit declarațiilor părinților, primele simptome care au atras atenția au fost schimbările observate în comportamentul copiilor, care reveneau acasă speriați, confuzi și demotivați. Ei au relatat că învățătoarea Gabriela Irimia nu asigura în permanență monitorizarea și derularea activităților educaționale în clasă. Un element specific menționat este desemnarea unui elev să raporteze comportamentul colegilor, fapt ce ar fi condus la stigmatizarea și marginalizarea acestuia.

Blocarea dialogului și evoluția relațiilor dintre părinți și școală

Conform corespondenței și sesizărilor analizate, încercările părinților de a iniția un dialog constructiv au întâmpinat un răspuns defensiv și tensionat din partea cadrului didactic. Observațiile și criticile au fost percepute ca atacuri personale, iar comunicarea s-a deteriorat treptat, înlocuită de confruntări verbale și justificări. Această dinamică a afectat în mod evident încrederea necesară pentru o colaborare eficientă între familie și instituția de învățământ.

Evaluarea nivelului educațional și rezultatele școlare

În afara aspectelor emoționale, părinții reclamă și un nivel educațional sub așteptări. Datele referitoare la testele naționale din anul anterior indică performanțe slabe, cu doar câțiva elevi care au atins standardele minime. Acest fapt ridică întrebări legate de calitatea actului didactic și de capacitatea de supraveghere în clasa coordonată de Gabriela Irimia.

Lipsa supravegherii și mediul de clasă

Documentele și mărturiile părinților indică faptul că orele erau adesea nesupravegheate, iar conflictele dintre elevi nu erau gestionate corespunzător. Această absență a controlului ar fi generat un climat haotic, în care comportamentele agresive și limbajul nepotrivit au devenit frecvente, afectând astfel atmosfera educațională.

Practici disciplinaire și presiune psihologică

Părinții au semnalat aplicarea unor pedepse percepute ca arbitrare, precum privarea de pauze sau izolarea elevilor, fără o justificare pedagogică clară. Astfel de măsuri sunt considerate de către aceștia ca manifestări de abuz psihologic, care pot avea consecințe negative asupra echilibrului emoțional al copiilor. De asemenea, s-au menționat tehnici de comunicare manipulative care ar determina copiii să își nege propriile percepții, afectând încrederea în sine și în realitatea înconjurătoare.

Efectele asupra copiilor și reacțiile psihologilor

Conform relatărilor, combinația dintre lipsa supravegherii, pedepsele arbitrare și presiunea psihologică a generat un climat de frică și anxietate, diminuând motivația copiilor de a participa la activitățile școlare. Psihologii citați în discuții avertizează că astfel de condiții pot conduce la dificultăți de integrare socială, scăderea stimei de sine și chiar refuzul de a merge la școală.

Precedente și solicitările părinților pentru măsuri instituționale

Părinții afirmă că situația semnalată nu este un caz izolat, existând și alte incidente în cadrul instituției unde s-au retras copii din cauza mediului perceput ca fiind dăunător. În acest context, aceștia cer conducerii Questfield International College adoptarea unor măsuri clare, printre care:

• evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
• supravegherea efectivă a orelor de curs;
• training obligatoriu privind psihologia copilului;
• proceduri transparente pentru sesizarea problemelor;
• toleranță zero față de orice formă de abuz psihologic.

Aceste solicitări reflectă preocuparea părinților pentru protejarea drepturilor și bunăstării elevilor în cadrul școlii private.

Răspunsul instituției și lipsa unor măsuri documentate

Contactată în vederea obținerii unui punct de vedere oficial, conducerea școlii nu a furnizat răspunsuri scrise până la momentul publicării acestui material. Nu au fost comunicate public măsuri concrete de monitorizare sau evaluare internă ca reacție la sesizările repetate ale părinților. De asemenea, nu există informații publice privind existența unor evaluări psihologice sau pedagogice referitoare la climatul emoțional din clasa vizată. Această absență a unui răspuns instituțional transparent și documentat lasă numeroase întrebări fără răspuns și amplifică preocupările legate de modul în care sunt gestionate astfel de situații în cadrul școlii.

Mai multe detalii despre acest caz pot fi consultate în articolul original publicat pe RepublicaLS.

Concluzii și aspecte nerezolvate

Cazul acuzărilor aduse învățătoarei Gabriela Irimia la Questfield International College ilustrează complexitatea gestionării unor situații ce implică percepții diferite între părinți, cadre didactice și conducerea instituției. Documentele și mărturiile analizate relevă o serie de probleme legate de supraveghere, comunicare, climat educațional și aplicarea disciplinelor. Totodată, lipsa unui răspuns oficial, a unor măsuri transparente și a unui proces clar de evaluare amplifică incertitudinile și nemulțumirile.

Este esențial ca astfel de situații să fie tratate cu atenție, prin acțiuni concrete și transparente care să asigure protecția elevilor și să restabilească încrederea între toate părțile implicate. În absența unor intervenții vizibile și documentate, riscul menținerii unui climat nefavorabil dezvoltării copiilor rămâne ridicat.